Cercetătorii Descoperă – Un nou studiu genetic relevă o legătură surprinzătoare cu o anumită vitamină.
Cuprins
Oamenii de știință au analizat obiceiurile de defecare și ADN-ul a peste un sfert de milion de persoane. Din această analiză a reieșit un factor principal neașteptat: vitamina B1, cunoscută și sub numele de tiamină. Această vitamină, precum și modul în care organismul tău o procesează, se pare că are o influență semnificativă asupra vitezei cu care funcționează intestinele tale.
Cercetătorii Descoperă: Ce spun obiceiurile tale la toaletă despre intestinele tale
Nu degeaba medicii întreabă cât de des merge cineva la toaletă. Frecvența scaunelor oferă o impresie directă asupra „vitezei” digestiei tale. Un intestin care funcționează prea lent duce adesea la constipație, în timp ce un tranzit prea rapid duce mai degrabă la diaree sau la simptome asociate sindromului intestinului iritabil (SII).
Cu toate acestea, a rămas mult timp neclar care sunt exact mecanismele biologice care stau la baza acestui fenomen. Noul studiu, publicat în revista medicală Gut, încearcă să umple această lacună. O echipă internațională de cercetători a analizat datele genetice și de sănătate ale a 268.606 de persoane de origine europeană și est-asiatică. Ei au corelat variantele de ADN cu frecvența cu care participanții au declarat că au scaun.
Din cantitatea enormă de date reiese că genele noastre au un cuvânt greu de spus în ceea ce privește cât de bine își face intestinul treaba – și că alimentația poate amplifica sau, dimpotrivă, încetini această influență.
Genele care determină „viteza” intestinului
Printr-o așa-numită analiză la nivel de genom, cercetătorii au identificat 21 de zone ale genomului uman care sunt asociate cu frecvența defecării. Zece dintre acestea nu fuseseră asociate anterior cu mișcarea intestinului.
O parte din aceste semnale genetice se potrivesc cu căile cunoscute de reglare a intestinului, cum ar fi:
- producerea și descompunerea acizilor biliari, care ajută la digestia grăsimilor și pot stimula intestinul
- transmisia semnalelor prin intermediul substanței acetilcolină, cu ajutorul căreia nervii controlează mușchii intestinali
- mecanismele care determină contracția și relaxarea celulelor musculare netede
Printre aceste mecanisme cunoscute a apărut ceva remarcabil: două gene, SLC35F3 și XPR1, indicau direct către calea metabolică a vitaminei B1. Aceste gene reglează modul în care tiamina este transportată și activată de organism. Astfel, a intrat în scenă un nutrient cunoscut în mod normal mai ales pentru rolul său în sistemul nervos și în metabolismul energetic.
Vitamina B1: de ce unii reacționează, iar alții nu
Pentru a testa dacă acest indiciu genetic se reflectă și în practică, cercetătorii au analizat datele nutriționale ale 98.449 de participanți din UK Biobank, o mare bază de date britanică privind sănătatea. Aceștia au ținut evidența exactă a ceea ce au mâncat și băut, ceea ce a permis estimarea destul de precisă a aportului de tiamină.
A reieșit o tendință clară: persoanele care consumau mai multă vitamina B1 se duceau, în medie, mai des la toaletă. Această frecvență mai mare nu se aplica însă în aceeași măsură pentru toată lumea.
Cardio în 6 minute: acest mini-antrenament se potrivește în orice zi aglomerată
Mama se sperie când fiica ei de 4 ani își cere scuze pentru râsul ei
Câinele pierde brusc smocuri de păr primăvara: când este normal?
Pâine sau biscuiți la micul dejun: iată ce alege un nutriționist pentru o greutate stabilă
Acest truc simplu menține bananele galbene și proaspete cu câteva zile mai mult
Îți este mereu foame seara? Probabil că greșești la prânz
Cum ne oferă IA noi arme împotriva superbacteriilor care pun viața în pericol
De ce părinții devotați se simt atât de des nevăzuți și subapreciați
Cei care aveau anumite variante ale genelor SLC35F3 și XPR1 reacționau mult mai sensibil la tiamină. În cazul acestui grup, un aport mai mare de vitamina B1 era strâns legat de o frecvență mai mare a scaunelor. Persoanele cu alte variante au prezentat un efect mult mai redus, chiar și la cantități comparabile de vitamina B1.
Cercetătorii vorbesc despre un „scor genetic compozit”: un fel de indicator personal de sensibilitate care arată cât de mult poate influența tiamina ritmul intestinal.
Ce rol are de fapt vitamina B1 în organism?
Vitamina B1 joacă un rol cheie în producerea de energie în fiecare celulă. Fără suficientă tiamină, celulele nervoase și mușchii funcționează mai puțin eficient. Deoarece peretele intestinal este plin de nervi și este format din țesut muscular care trebuie să rămână în mișcare continuă, este logic ca o deficiență de vitamina B1 să poată încetini activitatea intestinală.
Surse cunoscute de vitamina B1 sunt, printre altele:
- pâinea integrală și alte produse din cereale integrale
- carnea de porc și unele alte tipuri de carne
- leguminoase, cum ar fi lintea și fasolea brună
- nuci și semințe
- cartofi și cereale pentru micul dejun îmbogățite
Majoritatea oamenilor din Olanda consumă suficientă vitamina B1 printr-o dietă normală. Abuzul de alcool, o alimentație dezechilibrată sau anumite boli gastrointestinale pot duce la deficiențe.
Noi piste pentru sindromul intestinului iritabil și alte afecțiuni intestinale
Constatările merg mai departe de simpla întrebare cât de des merge cineva la toaletă. Cercetătorii observă o bază biologică comună între frecvența scaunelor și afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil. În cazul sindromului intestinului iritabil, adesea apare o problemă la nivelul motilității intestinale: intestinele funcționează prea repede, prea încet sau au mișcări haotice.
Prin cartografierea căilor genetice care influențează aceste mișcări intestinale, se creează un fel de hartă a posibilelor puncte de intervenție pentru tratament. Nu apar doar căile cunoscute prin intermediul acizilor biliari și al semnalelor nervoase, ci acum și calea vitaminei B1 și modul în care organismul procesează această vitamină.
Cercetarea actuală nu testează încă terapii, dar schițează oportunități. Gândiți-vă la medicamente sau strategii alimentare care țin cont de profilul genetic al unei persoane. O persoană cu o reacție genetică puternică la tiamină ar putea, în teorie, să beneficieze de o abordare alimentară diferită față de o persoană la care vitamina B1 pare să nu facă mare diferență.
Viziune de viitor: sfaturi personalizate privind sănătatea intestinală pe baza ADN-ului
Studiul se înscrie într-o tendință mai largă către medicina personalizată. În loc de un singur sfat standard pentru toată lumea, oamenii de știință se îndreaptă către tratamente care țin cont de profilul ADN, stilul de viață și alimentație.
| Aspect | Ce arată acest studiu |
|---|---|
| Genele | 21 de regiuni ale ADN-ului sunt asociate cu frecvența defecării. |
| Vitamina B1 | Un aport mai mare este adesea asociat cu vizite mai frecvente la toaletă. |
| Interacțiunea genă-aliment | Anumite variante ale genelor SLC35F3 și XPR1 fac oamenii mai sensibili la vitamina B1. |
| Aplicații | Noi strategii potențiale pentru tratamentul sindromului intestinului iritabil (SII) și al altor tulburări de motilitate. |
Ar trebui să începeți să luați mai multă vitamina B1?
Cercetătorii avertizează că acest lucru nu reprezintă un aviz de liberă trecere pentru a lua suplimente suplimentare fără discernământ. Studiul arată o corelație, nu o relație directă de cauză-efect cu recomandări terapeutice dovedite. Un consum excesiv de anumite vitamine poate avea, pe termen lung, și efecte negative, mai ales sub formă de pastile.
O măsură practică este mai degrabă să vă monitorizați cu atenție obiceiurile intestinale. Dacă ritmul dumneavoastră se schimbă brusc, dacă suferiți de constipație sau diaree mai mult de câteva săptămâni sau dacă aveți dureri sau sânge la defecare, este recomandat să consultați medicul de familie. Acesta poate investiga în mod specific dacă există alte cauze în afară de alimentație sau stres.
Ce puteți face pentru a avea un tranzit intestinal regulat
Pe lângă o eventuală sensibilitate genetică la vitamina B1, există factori mult mai cunoscuți care influențează funcționarea intestinelor. Cei care doresc să-și normalizeze vizitele la toaletă pot lua în considerare:
- să consumați suficiente fibre din legume, fructe, produse integrale și leguminoase
- să beți suficientă apă pe parcursul zilei
- exerciții fizice regulate, chiar și o plimbare zilnică ajută
- momente fixe pentru mersul la toaletă și evitarea reținerii prelungite
- limitarea consumului de alcool și a alimentelor puternic procesate
Vitamina B1 se încadrează în această listă ca parte a unei alimentații variate. Cei care consumă puțin pâine, carne sau leguminoase sau consumă mult alcool pot discuta cu un dietetician dacă aportul de vitamina B1 necesită atenție.
Studiul subliniază cât de strâns legate sunt între ele alimentația, genele și obiceiurile zilnice. Un subiect aparent simplu precum „cât de des mergi la toaletă?” se dovedește a fi legat de căi biologice complexe, de la semnale nervoase la vitamine și predispoziție genetică. Se așteaptă ca în următorii ani să urmeze mai multe studii care să dezvăluie acest gen de legături și care, în cele din urmă, pot duce la o îngrijire intestinală mai personalizată decât cea pe care o cunoaștem acum.
