Somnul Profund – <strong>Mulți oameni caută să obțină mai mult „somn profund”, în timp ce un nou studiu arată că altceva determină cât de odihnit te trezești.
Cuprins
Un studiu italian privind somnul răstoarnă complet imaginea cu care suntem obișnuiți: nu contează doar cantitatea de somn profund, ci mai ales cât de intense și ciudate sunt visele tale. Această lume a viselor pare să aibă o pondere mai mare decât ceea ce înregistrează aparatura din laboratorul de somn.
Somnul Profund: De ce suntem de ani de zile atât de obsedați de somnul profund
Aplicațiile, ceasurile inteligente și dispozitivele de monitorizare a somnului insistă de ani de zile: cu cât mai mult somn profund, cu atât te recuperezi mai bine. În multe rapoarte vezi grafice cu „somn ușor”, „somn REM” și „somn profund”, acesta din urmă părând aproape o medalie de aur pentru noaptea ta.
Acest lucru se potrivește și cu ceea ce au crezut mult timp cercetătorii în domeniul somnului. Se considera că undele cerebrale lente și profunde asigură în principal recuperarea fizică, stocarea memoriei și o senzație de prospețime dimineața. Somnul ușor era considerat mai puțin important, aproape ca un fel de zonă de așteptare între fazele „adevărate” ale somnului.
Noul studiu arată că această imagine este prea simplistă. Senzația că ai dormit „ca un buștean” se dovedește a fi strâns legată de ceea ce se întâmplă în mintea ta în ceea ce privește visele, chiar și atunci când, conform măsurătorilor, te aflai doar într-o fază de somn ușor.
Experimentul: 44 de persoane, 4 nopți și 1.900 de alarme
Pentru studiu, 44 de adulți sănătoși au petrecut patru nopți într-un laborator de somn. Au dormit cu un electroencefalogramă (EEG) de înaltă rezoluție pe cap, astfel încât activitatea din creierul lor să poată fi urmărită secundă cu secundă.
Cercetătorii au ales în mod deliberat o singură fază specifică: somnul N2. Aceasta este o formă de somn non-REM care aparține oficial fazelor de somn mai ușoare. Tocmai acolo au vrut să afle ce se întâmplă în percepția oamenilor.
În timpul acestei faze N2, cercetătorii i-au trezit în mod repetat pe participanți. În total, au fost aproximativ 1.900 de treziri nocturne, repartizate pe toate nopțile și subiecții.
Ce trebuiau să facă participanții după ce se trezeau
- Au descris cât mai concret posibil ce se petrecea în mintea lor (vise, imagini, gânduri).
- Au indicat, pe o scară de la 1 la 10, cât de profund simțeau că dorm.
- Au raportat dacă erau conștienți că dormeau sau dacă se confruntau cu probleme reale.
Cercetătorii au corelat apoi aceste rapoarte cu activitatea cerebrală din minutele imediat anterioare trezirii.
Ce s-a dovedit: poveștile de vis bizare se simt ca un somn profund
Când cercetătorii au comparat toate datele, a apărut un model clar. Nu „profunzimea” undelor cerebrale a determinat cât de profund a fost somnul unei persoane, ci tipul de activitate mentală.
Șoc mental invizibil în timpul menopauzei: de ce atât de multe femei se blochează
Psihologi: oamenii cu adevărat inteligenți au întotdeauna aceste două trăsături remarcabile
Nu stresul, ci toate acele alegeri te epuizează seara
Cum să coaceți în cuptor gogoși pufoase fără friteuză
Sindromul capului care explodează: de ce te trezești uneori speriat de o bubuitură
Terasa plină de depuneri verzi? Cu acest produs ieftin de bucătărie, o vei curăța într-o oră
Ouă de un roz intens în grădina ta? Nu trebuie să ignori acest semn alarmant
Descoperire în domeniul fertilității: oamenii de știință creează ovule umane din celule cutanate
Cu cât visul era mai ciudat, mai vizual și mai emoțional, cu atât oamenii credeau că au dormit mai profund – chiar și în timpul somnului ușor.
Participanții care tocmai ieșiseră dintr-un vis viu, aproape cinematografic, își evaluau adesea somnul cu un scor ridicat în ceea ce privește profunzimea. Aveau senzația că fuseseră cu adevărat plecați, complet detașați de dormitorul lor și de realitate.
Dacă conținutul era vag, plictisitor sau foarte abstract – ca și cum ar fi avut doar câteva gânduri izolate – își descriau somnul ca fiind superficial. Același lucru era valabil și atunci când oamenii raportau „metaconștiință”: se gândeau la probleme reale sau știau deja în timpul somnului că se aflau în pat.
Creierul poate simți „adâncime” în timp ce este aproape treaz
Detaliu remarcabil: uneori, EEG-ul arăta că activitatea cerebrală era deja foarte aproape de starea de veghe. Cu toate acestea, persoana în cauză se simțea ca și cum ar fi fost scoasă dintr-un somn profund, atâta timp cât se afla în mijlocul unui vis intens.
Așadar, senzația subiectivă de odihnă profundă părea să fie legată în special de cât de complet se detașase creierul de lumea exterioară și se cufundase într-o poveste internă. Clasificarea clasică în somn ușor, profund și REM nu explica pe deplin acea senzație.
Dacă creierul tău este cu adevărat „plecat” în propria sa lume virtuală, îți percepi somnul ca fiind mai profund – chiar dacă aparatele indică faptul că erai aproape de trezire.
Nu trebuie să-ți amintești visul pentru a te simți odihnit
Un alt rezultat intrigant atinge o frustrare recognoscibilă: trezirea cu sentimentul că ai avut un vis fantastic, dar pierzând deja firul poveștii înainte de a ajunge la baie.
Participanții au evaluat adesea somnul lor ca fiind profund și revigorant, chiar dacă abia puteau povesti visul. Acest lucru sugerează că memoria conținutului visului nu este decisivă pentru cât de odihnit te simți.
Se pare mai degrabă că creierul înregistrează o perioadă de „deconectare” mentală puternică. Faptul că îți mai amintești sau nu povestea după aceea nu contează prea mult pentru sentimentul tău de odihnă.
Ce poate însemna acest lucru pentru persoanele cu probleme de somn
În cazul afecțiunilor precum insomnia, se ia în considerare în principal durata somnului, numărul de întreruperi și proporția somnului profund și a somnului REM. Acest studiu sugerează că mai există un aspect care nu a fost luat în considerare: calitatea activității onirice în sine și gradul de deconectare mentală de la mediul înconjurător.
La unele persoane cu insomnie cronică, măsurătorile par destul de normale, în timp ce ele însele jură că aproape nu dorm deloc. O activitate onirică perturbată sau o concentrare mentală continuă asupra realității pot juca un rol în acest sens.
În viitor, protocoalele de somn ar putea arăta altfel. Posibile direcții pe care cercetătorii le analizează:
- Tehnici de reducere a gândurilor negative înainte de culcare, astfel încât somnul să se simtă mai puțin „treaz”.
- Terapii care modifică sau intensifică activitatea onirică, de exemplu prin antrenament cognitiv sau medicamente.
- Măsurători mai inteligente ale somnului, care iau în considerare nu doar fazele, ci și percepția și conținutul viselor.
Ce poți face tu însuți pentru a-ți face somnul să pară mai profund
Nu poți activa visele cu un buton, dar poți crea condiții în care creierul tău va începe mai ușor să ruleze propriul film, în loc să continue să se gândească la realitate.
Patru obiceiuri practice care te ajută
Opriți-vă cu o oră înainte de culcare de la știri, e-mailuri de serviciu și rețelele sociale. Acest lucru vă reduce vigilența mentală și face tranziția către lumea viselor mai lină.
Un ritual fix, cum ar fi cititul, un duș cald sau muzică liniștită, îi transmite creierului semnalul că poate să se relaxeze.
Notează pe scurt gândurile deranjante înainte de a adormi. Mulți oameni simt că, astfel, mintea lor rămâne mai puțin blocată în „modul de probleme”.
Cofeina menține creierul alert mai mult timp, iar alcoolul perturbă structura somnului. Ambele pot afecta semnificativ senzația de odihnă profundă.
De ce aplicațiile de somn nu au întotdeauna dreptate
Aplicațiile de monitorizare a somnului oferă o imagine aparent precisă, dar măsoară semnale indirecte, precum mișcarea și ritmul cardiac. Pe baza acestora, ele estimează cât de profund ai dormit. Acest studiu arată că acea „profunzime” tehnică nu corespunde întotdeauna cu propria ta percepție.
Cine se lasă judecat în fiecare dimineață de un grafic de pe smartphone, poate chiar să se simtă mai rău decât ar fi necesar. Dacă te trezești cu senzația că ai dormit bine, acel semnal este la fel de valoros ca datele de pe gadgetul tău.
Informații suplimentare: ce este exact somnul N2?
Somnul este împărțit, în mare, în somn non-REM (N1, N2, N3) și somn REM. N2 este o fază intermediară:
| Faza de somn | Caracteristici |
|---|---|
| N1 | Tranziție de la starea de veghe la somn, somn ușor, ușor de trezit. |
| N2 | Somn ușor mai stabil, activitatea cerebrală încetinește, ritmul cardiac și temperatura corpului scad. |
| N3 (somn profund) | Undele cerebrale sunt lente și puternice, greu de trezit, moment de recuperare intensă. |
| Somn REM | Activitate intensă a viselor, mișcări rapide ale ochilor, activitatea cerebrală seamănă cu cea din starea de veghe. |
Faptul că tocmai în N2 pot apărea experiențe onirice atât de intense arată că visele nu sunt rezervate doar celebrului somn REM. „Lumea virtuală” mentală poate deveni foarte intensă chiar și în fazele mai ușoare.
Ce înseamnă acest lucru pentru nopțile tale
Cine se evaluează în fiecare dimineață în funcție de cantitatea de somn profund pierde o parte importantă a poveștii. Creierul are propriile sale criterii pentru a măsura cât de departe ai fost de realitate, iar acestea au mult de-a face cu cât de bogată a fost experiența ta interioară.
Nopțile liniștite în care te gândești mai puțin la muncă, termene limită și probleme financiare și ai mai mult spațiu pentru vise bizare și pline de culoare te pot face să te simți mai odihnit decât o noapte „perfectă” din punct de vedere tehnic, cu mult somn profund, dar cu mintea care rămâne pe jumătate agățată de realitate. În acest sens, calitatea lumii viselor tale este poate cel mai subestimat factor în ceea ce privește modul în care îți începi ziua.
