Nivel Mondial –
Cuprins
Un nou studiu arată cum o ciupercă rezistentă, care poate afecta plămânii, distruge recoltele și rezista la medicamente, se poate răspândi pe aproape tot globul datorită schimbărilor climatice și practicilor agricole.
Nivel Mondial: De la un agent de descompunere inofensiv la un invadator mortal
Ciupercile mențin echilibrul naturii. Ele descompun materia moartă și redau nutrienți solului. În majoritatea cazurilor, sporii pe care îi inhalăm nu ajung mai departe de nasul sau căile noastre respiratorii. Sistemul imunitar îi elimină și noi nu observăm nimic.
Cu toate acestea, există un grup mic, notoriu, de ciuperci care se comportă cu totul altfel. Acestea se pot cuibări adânc în plămâni, pot afecta rezervele de cereale și pot perturba ecosisteme întregi. Granița dintre un curățător util și un agent patogen periculos se dovedește a fi surprinzător de subțire.
Fără ca oamenii să-și dea seama, o ciupercă obișnuită se transformă într-o amenințare care afectează atât spitalele, cât și fermierii și consumatorii.
Principalul vinovat în noul studiu este Aspergillus, un gen de ciuperci care se găsește peste tot: în sol, pe cereale, pe penele păsărilor, chiar și pe resturi de corali. În natură, această ciupercă ajută la reciclarea materialelor. În spitale și pe câmp, ea devine mult mai puțin inofensivă.
Aspergillus se adaptează extrem de rapid
Cercetătorii de la Universitatea din Manchester au identificat trei specii notorii: Aspergillus flavus, A. fumigatus și A. niger. Folosind modele climatice, aceștia au calculat cât de mult se pot răspândi aceste ciuperci până la sfârșitul acestui secol, în funcție de încălzirea globală și de emisiile de gaze cu efect de seră.
Într-un scenariu în care lumea rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili, mari părți din Europa vor deveni un habitat mult mai potrivit pentru aceste ciuperci. Temperaturile mai ridicate, umiditatea mai mare și fenomenele meteorologice extreme mai frecvente creează condiții ideale pentru ca sporii să se stabilească și să se adapteze.
- A. flavus își poate extinde aria de răspândire în Europa cu aproximativ 16%.
- Acest lucru ar putea expune aproximativ 1 milion de persoane suplimentare la riscul de infecție.
- A. fumigatus, principalul agent cauzator al aspergilozei invazive la oameni, își poate mări aria de răspândire cu peste 77%.
- Astfel, încă 9 milioane de europeni ar putea intra în zona de pericol.
Este de remarcat faptul că unele părți din Africa pot deveni chiar prea calde pentru anumite ciuperci. În același timp, riscul se mută în alte regiuni, unde condițiile devin perfecte pentru variante puternice, rezistente la căldură.
De ce ciupercile sunt din ce în ce mai greu de combătut
Aspergillus are un material genetic foarte flexibil. Prin urmare, ciuperca se poate adapta rapid la condiții noi – și la medicamente. Tocmai aici este problema: atât în agricultură, cât și în spitale se utilizează, în mare, același tip de medicament, și anume azolii.
Un bărbat ura prazul, până când a gustat acest burger rapid și crocant
De ce Spania declară oficial paella și tocană drept patrimoniu cultural
Uscare în interior sau în exterior? De ce orele de după-amiază sunt dezastruoase pentru pacienții cu febră de fân
Am renunțat la crema de față: acest amestec simplu mi-a redat viața pielii
Crema BB de la farmacie promite o piele perfectă fără fond de ten greoi
Iată ce se întâmplă cu adevărat dacă bei 8 pahare de apă pe zi timp de o săptămână
Aceste rase de câini se pot înțelege surprinzător de bine cu un iepure de casă
Tendința de primăvară în saloanele de coafură: blondul pavlova cucerește femeile olandeze
Fermierii pulverizează fungicide azolice pe culturi precum grâul și arahidele pentru a preveni bolile fungice. Medicii folosesc medicamente azolice aproape identice pentru a trata infecțiile pulmonare la pacienți. Această dublă presiune face ca Aspergillus să devină încet, dar sigur, rezistent, similar cu bacteriile care devin insensibile la antibiotice.
Fiecare hectar de teren agricol tratat cu azoli crește șansa ca sporii fungici rezistenți să ajungă în cele din urmă în plămânii pacienților vulnerabili.
În Europa și Asia, rezistența este în creștere de ani de zile. Pacienții cu o infecție cu Aspergillus rezistentă au rate de mortalitate care pot depăși 50%. Medicamentele alternative sunt adesea mai toxice pentru rinichi sau ficat și oferă medicilor puțină libertate de acțiune.
Schimbările climatice redesenază harta fungilor
Răspândirea fungilor este determinată în principal de temperatură, umiditate și condiții meteorologice extreme. Ploile torențiale și inundațiile favorizează creșterea fungilor pe culturi și în clădiri. Furtunile și norii de praf pot răspândi cantități enorme de spori pe sute de kilometri.
Spitalele se confruntă deja cu focare după lucrări de renovare, în urma cărora praful cu spori de mucegai ajunge în conductele de aer și în sălile de operație. Secțiile de terapie intensivă raportează cazuri persistente la pacienții care se recuperează după gripă sau COVID-19, tocmai în momentul în care sistemul lor imunitar este slăbit.
Cantitatea de spori din exterior crește, iar această creștere se traduce prin mai multe internări în spital, tratamente mai complicate și costuri mai mari pentru îngrijirea medicală. În plus, diagnosticarea infecțiilor fungice este în urma testelor pentru bacterii și viruși. Din această cauză, tratamentul corect este adesea început prea târziu.
Alimente, recoltă și costuri pentru fermieri
Sistemul de sănătate nu este singurul sector afectat. Ciupercile provoacă pagube importante în agricultură. Aspergillus poate produce toxine (micotoxine) în porumb, arahide și alte culturi. În anii cu o creștere intensă a ciupercilor, pagubele pentru sectorul american al porumbului se ridică la peste 1 miliard de dolari.
La temperaturi mai ridicate și umiditate mai mare, perioada în care ciupercile pot crește pe câmpuri și în silozuri este mai lungă. Fermierii trebuie atunci:
- arunca loturi de cereale,
- sau să amestece loturile pentru a dilua concentrația de toxine,
- sau să utilizeze mijloace suplimentare pentru a preveni deteriorarea.
Niciuna dintre aceste opțiuni nu este ideală. Aruncarea costă bani imediat, amestecarea poate crește riscurile pentru oameni și animale, iar mai multe fungicide duc la o rezistență mai rapidă. Astfel se creează un cerc vicios care pune sub presiune atât securitatea alimentară, cât și sănătatea publică.
Nu doar Aspergillus reprezintă o problemă tot mai mare
Și alte ciuperci reacționează la fel de bine la schimbările climatice. Fusarium afectează grâul și ovăzul și poate provoca daune grave recoltelor. Cryptococcus provoacă infecții grave la persoanele cu un sistem imunitar puternic slăbit, cum ar fi pacienții cu HIV sau cu cancer.
Experții internaționali în domeniul sănătății avertizează că ciupercile, ca grup, au fost mult timp neglijate. În comparație cu virusurile și bacteriile, fondurile alocate cercetării sunt reduse, există mai puține vaccinuri și medicamente, iar lacunele de cunoștințe rămân semnificative.
| Ciuperca | Riscul principal | Consecințe |
|---|---|---|
| Aspergillus fumigatus | Infecții pulmonare la pacienții vulnerabili | Rata de mortalitate ridicată, rezistență în creștere |
| Aspergillus flavus | Micotoxine în culturile alimentare | Risipa alimentară, riscuri pentru sănătate |
| Specii de Fusarium | Boli ale cerealelor | Pierderi la recoltare, scăderea calității |
| Candida auris | Infecții nosocomiale | Greu de tratat, multe focare |
OMS trage un semnal de alarmă cu privire la amenințările fungice
La nivel mondial, se estimează că există între 1,5 și 3,8 milioane de specii de ciuperci. Mai puțin de 10% dintre acestea sunt bine descrise, iar doar o mică parte are genomul complet cartografiat. Această lipsă de cunoștințe de bază frânează dezvoltarea vaccinurilor și a medicamentelor noi și sigure.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus, prin urmare, Aspergillus și anumite specii de Candida pe o listă de priorități pentru amenințările emergente. Cercetătorii solicită o rețea de monitorizare mult mai eficientă.
Măsurătorile combinate efectuate în aer, pe terenurile agricole și în spitale pot servi ca sistem de avertizare timpurie pentru variantele periculoase de ciuperci.
Prin corelarea senzorilor de calitate a aerului, a măsurătorilor efectuate la ferme și a datelor de laborator din spitale, se pot identifica zonele critice. Acest lucru ajută la ajustarea reglementărilor privind fungicidele și la direcționarea fondurilor către metode de testare rapide. Fără această abordare, o ciupercă „obișnuită” se poate transforma, fără a fi observată, într-o pandemie silențioasă.
Ce ajută împotriva unei ciuperci care se află peste tot?
Nu există nicio măsură care să elimine complet riscul. Există însă mai multe căi care, împreună, pot avea un impact semnificativ:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră limitează condițiile climatice care favorizează ciupercile.
- Reglementări mai stricte privind utilizarea azolilor în agricultură pot încetini avansul rezistenței.
- O mai bună ventilație și filtrare în clădiri, în special în spitale, reduce cantitatea de spori fungici din aer.
- Investițiile în noi medicamente antifungice oferă medicilor opțiuni suplimentare atunci când medicamentele existente nu mai sunt eficiente.
În practica de zi cu zi, acest lucru înseamnă, de asemenea, că combaterea mucegaiului acasă și la locul de muncă trebuie luată mai în serios. O bună ventilație, repararea rapidă a scurgerilor și tratarea zonelor umede reduc riscul acumulării de cantități mari de spori în spațiile interioare.
Ciupercile nu dispar niciodată complet; ele sunt o componentă fundamentală a vieții pe Pământ. Provocarea constă în a le ține sub control pe cele care se transformă dintr-o echipă utilă de curățenie într-un intrus agresiv, care „mănâncă” din interior. Tocmai acum, când clima se schimbă, crește necesitatea de a înțelege mai bine această limită și de a semnaliza mai rapid când aceasta este depășită.
